Alina Dincă, ISRA Center
Aprilie 2020
Cu siguranță, în perioada următoare vom vedea anumite schimbări în ceea ce privește consumul. Desigur, unele obiceiuri se vor menține după pandemie – vârsta și statusul social având un rol important -, însă altele vor fi date uitării. Pentru a fi cât mai aproape de vocea consumatorului, ISRA Center a demarat colectarea de percepţii „la cald” ale unor tipologii diferite de persoane, astfel încât putem observa primele reacţii ale comportamentului de consum din timpul pandemiei.
Alina Dincă, Managing Director & Research Consultant, ISRA Center, prezintă câteva concluzii ale acestui studiu calitativ – aflat încă în derulare -, adapatat opţiunilor metodologice pentru această perioadă, respectiv sesiuni de interacţiune on-line şi interviuri calitative telefonice.
Când vorbim de recesiune, ne gândim, în primul rând, la o diminuare temporară a unui ritm de consum, a activităţii economice, în general. Deşi este dificil acum să cuantificăm impactul asupra economiei, va exista în mod sigur o contracţie, deci ne aşteptăm la o perioadă de schimbări şi de adaptări. Vivacitatea economiei s-a bazat foarte mult pe consum în perioada anterioară pandemiei. Deocamdată, în aceste vremuri, oamenii vor fi mai prudenţi privind cheltuielile, consumul va fi temperat de îngrijorările legate de viitor, cu atât mai mult cu cât vorbim despre o situaţie fără precedent în ultimul secol.
În perioada crizei financiare, începută în 2008, i-am văzut pe consumatori reordonându-şi priorităţile, revenind către nevoi de bază şi punând accent în consum pe raţionalitate vs. emoţionalitate. Anii de recesiune au fost dominaţi de o filosofie a „bunului simţ” în consum, ceea ce a însemnat, în primul rând, eliminarea cheltuielilor mari, non-urgente, precum şi a celor care puteau fi considerate retrospectiv „capricii”.
Observăm reorientarea către prudență, inclusiv la oameni care activează în industrii relativ privilegiate şi ale căror venituri nu au avut impact în decursul acestei perioade de stare de urgenţă.