În perioada 10 septembrie – 20 octombrie 2021, ISRA Center a desfășurat un studiu sociologic în colaborare cu rețeaua internațională IRIS, la nivelul a 13 state membre ale rețelei, printre care și România. Studiul a avut ca obiectiv evaluarea gradului de informare privind problemele de mediu.
Impactul schimbărilor climatice
Majoritatea respondenților din România consideră că impactul schimbărilor climatice asupra vremii, ecosistemelor naturale, nivelului mării/oceanelor, resurselor de apă și de alimente și asupra sănătății va fi major.
78% din populația urbană din România crede că ecosistemele naturale vor avea de suferit ca urmare a schimbărilor climatice, aflându-se printre primele trei țări în clasamentul realizat. Țara cu cei mai mulți locuitori preocupați de acest aspect este Grecia, 84%, în timp ce pe ultimele locuri se află Marea Britanie, Australia și SUA, unde aproximativ 1 din 2 respondenți au aceeași opinie.
Preocuparea accentuată față de probleme de mediu apare în contextul vizibilității dezastrelor naturale, de exemplu incendiile din Grecia și Australia, inundațiile din Canada, musonii sezonieri din India și Indonezia, viiturile și modificarea temperaturilor medii în România. De altfel, 57% din populația investigată în cele 13 state afirmă că frecvența crescută a fenomenelor meteorologice severe și a extremelor climatice le-a atras atenția asupra schimbărilor climatice. În România procentul este de 72%.
71% dintre respondenții din România cred că sănătatea le va fi afectată foarte mult de schimbările climatice. În comparație, în Italia, 41% cred că va avea un impact major iar în Elveția procentul este de 27%.
Românii sunt, de asemenea, îngrijorați de impactul pe care îl au schimbările climatice asupra comunității, 40% cred că va avea un impact major. În Grecia procentul este de 42% iar în Italia 23%. Elveția este mai optimistă privind impactul așteptat asupra comunității locale, doar 12% menționând că se așteaptă la un impact major.
Percepție selectivă: individ versus generațiile următoare
Românii privesc cu mai mult optimism impactul imediat asupra situației personale și sunt mai reținuți privind viitorul următoarelor generații. Astfel, 34% cred că schimbările climatice îi afectează personal într-o mare măsură. În schimb, 67% împărtășesc opinia că procesul va afecta în mare măsură viitoarele generații. Totodată, 61% consideră subiectul schimbărilor climatice important, tema având potențialul de a se impune pe agenda publică, cel puțin în mediul urban.
Italia se detașează de statele studiate printr-o acceptare generală a importanței acordate încălzirii globale: 93% se coalizează în jurul opiniei ce validează importanța acestui subiect. Însă, chiar și în acest caz, doar 29% cred că va avea un impact major asupra situației individuale. În general, oamenii privesc subiectul ca fiind mai puțin relevant pentru momentul prezent și spațiul personal de referință decât pentru viitor. Însă, printre statele ce se diferențiază, cele mai preocupate de impactul schimbării climatice asupra propriei persoane, se numără Grecia, unde 1 din 2 oameni se așteaptă la un impact individual major. Probabil procentul mai mare se explică, prin recența incendiilor ce au afectat Grecia vara aceasta.
Măsuri pentru reducerea emisiilor de carbon
56% dintre români consideră că nu este prea târziu să prevenim un impact major generat de schimbările climatice; în Grecia și Italia opiniile sunt similare, majoritatea considerând că este încă timp pentru a interveni.
România se află pe penultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește rata de reciclare a deșeurilor municipale din total deșeuri colectate, cu doar 14% conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică și Eurostat. În contrast cu această poziție, la nivel public există un acord destul de răspândit privind utilizarea materialelor reciclate ca mijloc de a reduce emisiile globale de carbon, 60% cred că ar fi o măsură foarte eficientă și doar 5% o resping pentru ineficiență.
53% dintre respondenții din România cred că renunțarea la combustibilii fosili va fi o metodă foarte eficientă de a reduce emisiile globale de carbon, în comparație cu Italia, 63% și SUA, 40%. Totodată, la nivel global, în cele 13 state incluse în cercetare, 8 din 10 cetățeni apreciază măsura ca fiind mai degrabă eficientă și 8% manifestă ferm opinia contrară (procent ce cumulează răspunsurile „măsură foarte eficientă”, 52%, și „oarecum eficientă”, 32%; scala 1-3).
Informare privind schimbările climatice
La capitolul surse de informare despre schimbările climatice, românii din mediul urban cred cel mai mult în oameni de știință (69%) și organizații științifice (63%) și cel mai puțin în Guvern (18%) și politicieni (7%); neîncrederea în guvern și politicieni pentru a transmite informații despre schimbările climatice este în linie cu ceea ce cred grecii.
Organizațiile de mediu sunt creditate de români cu 56% încredere.
În scenariul în care lumea nu ar mai emite gaze cu efect de seră, majoritatea respondenților din cele 13 state cred că nivelul mării va înceta să mai crească înainte de finalul secolului; această așteptare este mai optimistă decât estimările oamenilor de știință conform cărora nivelul mării va continua să crească timp de sute de ani. Totodată, studiul indică un slab nivel de cunoaștere privind creșterea temperaturilor globale: majoritatea nu cunoaște faptul că în acest scenariu optimist temperaturile vor crește până la jumătatea secolului, cel puțin.
Despre studiu:
Pentru România, studiul a fost realizat de ISRA Center pe un eșantion reprezentativ la nivel urban (localități cu peste 50000 locuitori) de 1014 femei și bărbați, cu vârste între 18 si 65 de ani. Marja de eroare maximă este de 3% la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost culese online, participanții fiind parte dintr-un panel online.
Instinct and Reason (Australia) este agenția care a coordonat studiul și a cooptat 13 țări ale rețelei de agenții independente de cercetare IRIS Network: Australia, Canada, Grecia, India, Indonezia, Irlanda, Italia, Japonia, România, Coreea de Sud, Elveția, Marea Britanie, SUA. Astfel că, per total au fost incluși în studiu 12717 respondenți.